Razi in voie la lumina neonului si fa-ti oricand prieteni noi!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiţi | 
 

 A world of darkness

In jos 
AutorMesaj
♥Green.Iris♥
Admin
avatar

Mesaje : 152
Data de înscriere : 19/06/2010
Varsta : 23

MesajSubiect: A world of darkness   Sam Sept 18, 2010 2:36 am



White eyes



Sol lucet omnibus...


As vrea ca soarele sa nu mai straluceasca, iar in intunericul orb, oamenii sa fie mai buni. Insa soarele straluceste pentru toti, in moduri nebanuite, iar fiecare are alta parere despre razele lui.
Intr-o zi, luna va dainui peste sufletele nestiutoare, impunand era linistii si a pacii. Intr-o zi...


***


Pasii usori i se auzeau amplificati de mii de ori ,in camera mare si tacuta.
-Tablou...Birou...
-Pahar.
Fetita stranse usor pumnul mic si continua.
-Pat...Scaun...
Inainta cu grija ,pipaind fiecare obiect.
-Oglinda...
-Geam.
Vocea monotona a celeilalte persoane o facea sa se opreasca de fiecare data un moment in loc, pentru a analiza mai atent.
-Geam...patura...
Degetele albe aveau o paloare mortuala, insa frumoasa, stralucioare. Chipul ii era incadrat de suvite galbui-maronii, ce aduceau la culoarea frunzelor muribunde ale toamnei. Avea o gura micuta si rosie ,precum un trandafir, iar obajii ii erau strabatuti de lacrimi sarate...Insa ochii ei aveau ceva special. Genele lungi lasau umbrele jucause sa brazdete fata copilei si o culoare de un albastru atat de deschis se observa dupa pupilele pe jumatate inchise, incat parea ca nici nu exista.
-Carte...


***

Capitolul I

Cu un scartait asurzitor, masina neagra si lucioasa ,se obri brusc pe autostrada. In fata lui o alta masina mai mica si de culoare rosie, oprise si ea. Din ea iesi un barbat masiv, inalt si imbracat straniu.
-Ai vreo problema?
Celalalt barbat ,mai mic decat primul, insa cu o postura la fel de impozanta ,ii zambea ironic.
-Am o problema cu astia ca tine, care nu stiu sa conduca!
Din camera ei, Amice putea auzi totul, pana si cel mai mic zgomot produs de una dintre pisicile vecinei cele ciudate.
-Ai chef de bataie?
-Cred ca glumesti! spuse badjocoritor primul barbat, desi vedea in fata lui doar o masa uriasa de muschi fara minte, sau strategie. Da-te din fata mea!
Degenerarile de situatie erau obisnuite in cartier, insa asta era inca o ora de varf. Cei doi erau imprudenti. Politia putea interveni usor.
Fata nu vroia sa asiste la o `declaratie de masculinitate` ,stiind bine cum se va sfarsi totul. Se ridica lenes din patul cu cearceafuri moi si se indrepta spre usa.
Un poc prelung rasuna.
-Idiotule!


PS: Mi-am acordat singura acordul v.v .Am dreptul. Nu scrie in regulament.
PS 2: Nu va dau detalii despre fic. Descoperiti singure pe parcurs.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://letscatchbutterflys.webservices.tv
†Goth†Romance†

avatar

Mesaje : 79
Data de înscriere : 26/06/2010
Varsta : 23
Localizare : Sibiu

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Dum Sept 19, 2010 6:01 pm

nu am prea inteles faza cu ``poc`` si ``idiotule`` dar o sa imi dau seama in nextul viitor[sper]


imi place descrierea:)


Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
♥Green.Iris♥
Admin
avatar

Mesaje : 152
Data de înscriere : 19/06/2010
Varsta : 23

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Dum Sept 19, 2010 9:24 pm

Stia ce tocmai se intamplase. O crima fara sens fusese savarsita in sanul seri, iar de acum incolo nici macar rudele nu isi vor mai aminti de acel cadavru, in semn de respect pentru acesta.
Isi continua tacuta drumul spre holul ticsit de rafturi de carti.
-Amice, de ce ai iesit fara sa anunti? M-ai speriat de moarte!
O femeie desirata, cu fata supta si pometii atat de proeminenti si de albi, incat semana foarte mult cu papusile prost realizate din portelan, statea proptita in usa sufrageriei.
-Scuza-ma mama.
-Nu este nimic micuto. Unde vrei sa mergi?
-Vreau sa beau apa. Ma ajuti?
Ura sa fie ajutata, dar niciodata nu o spusese. De ce? E mai mult decat simplu. Cei din jurul ei deja se asteptau ca ea sa ceara ajutor pentru orice, din cauza defectului ei, fara sa mai intrebe.
-Cum sa nu ,draguta mea mica.
Dulceata pe care mama tocmai o abordase era mai mult decat falsa. Era o adevarata ura fata de propriul copil, o ura ascunsa de bunatatea exagerata.
Apuca bratul lui Amice atat de brusc, incat aceasta tresari.
-Hai!
Fata era atenta la toate detaliile si stia mai bine decat oricine ca pentru femeie, nu reprezinta decat o piedica.
Inaintau incet, astfel incat sa nu loveasca nimic in calea lor.
-Cum a fost astazi, iubito?
-Bine.
-Ce a zis tatal tau?
-Pot veni in vacanta si pot sa stau toate cele trei luni la el.
-Si nu te bucuri scumpo?
-Ba da, mama. Abia astept sa ajung la el.
-O ,Amice...Daca nu vrei sa mergi la el, pot vorbi cu matusa Anne sa mergi la ea.
-Nu mama. Merg la tata.
Intrara pe rand in bucataria micuta. Pe una dintre laturile acesteia se afla aragazul si o masuta ,iar de cealalta parte stateau dulapurile, ghiuveta si cosul de gunoi.
-Iti dau eu paharul?
-Nu este nevoie.
Manutele mici pipaiau de zor suprafata unuia dintre dulapioare, in cautarea unui pahar curat. Intr-un sfarsit, acestea il gasira si il umplura pana la refuz cu apa.
Dupa ce se satura, fata se indrepta simbolic catre mama sa si spuse:
-Lena, nu e nevoie sa te straduiesti sa scapi atat de repede de mine. Sti ca voi pleca oricum.
O grimasa aparu pe fata mamei.
-Mai bine mergi in camera ta. Acum!
-Sigur.
In urma ei auzi cum femeia striga in urma ei:
-Nerecunoscatoare mica! Te-am crescut ca pe un copil normal si tu uite ce faci!
Iesirile Lenei erau obisnuite. Respiratia ei sacadata fusese in felul asta inca de cand Amice o auzise prima data.
Daca vroia sa iasa, trebuia sa il gaseasca pe Uno. Uno este singurul la care tinea cu toata inima si la care nu ar fi renuntat orice s-ar fi intamplat.
-Uno? Cutu, cutu, cutu? Soptea, astfel incat Lena sa nu o auda. Uno? Unde esti?
Un caine mare si alb aparu in spatele ei.
-Aici erai!
Il lua de zgarda colorata si se strecura pe usa de la intrare, nu inainte de a asista pe ascuns la convorbirea telefonica dintre mama ei si noul ei prieten. Il ura de moarte pe acel om. Era scund, indesat si respiratia lui mirosea mereu a usturoi si ficat, insa avea bani ,iar asta reprezenta atuul lui in fata doamnelor.
Iesi rapid.
Afara vantul batea cu putere. O racoare ce nu mai fusese simtita de mult in micul orasel ,stapanea acum. Obrajii fetei se inrosisera ,iar parul ii flutura in toate directiile.
Uno mergea incet, evitand toate pericolele. Privea fix in fata sa, din cand in cand uitanduse in urma. Fusese invatat sa faca asta. Antrenamentul greu pe care il indurase de cand se nascuse, dadea roade. In multe lucruri se asemana cu stapana lui. Nici el nu era nu caine obisnuit si nu alesese singur asta, desi nici nu prea avea cum sa se impotriveasca.
Daca Amice ar fi vazut, cu siguranta i-ar fi urat pe trecatori. Cu toti erau doar niste fiinte cu adevarat infecte, care nu suportau diferitul si faceau tabu tot ceea ce nu avea legatura cu ei. Biserica le intarea atat de mult convingerile ,incat acest lucru nu mai parea o discriminare, ci din contra, oamenii care faceau asta erau considerati perfecti, adevarati sfinti ai lumii muritoare.
Din cand cand cand se auzeau soptite critici `constructive`.
-Uno? Oprestete te rog. Vreau sa merg la Marie.
`La Petite Soar` ...Singurul loc in care puteai vorbi in liniste singur. Separeurile micute si imbacsite de miros de tutun si betisoare parfumate chinezesti si ieftine, erau precum un magnet pentru Amice. Intrase de multe ori aici si din cauza ca proprietareasa, Marie, era intelegatoare, il putea lua cu ea si pe Uno.
Intrara in cafenea la fel de rapid pe cat iesisera din casa, insa cativa oameni de acolo simtisera briza rece ce se strecurase pe usa. In cafenea era cald si bine, putanduse simti cu usurinta gustul cafelei amarui inca de la usa. Isi ocupara locurile obisnuite de langa tejgea si dintr-o data, nimeni nu mai spuse nimic. Fiecare isi vorbea siesi si purta povara unei zile grele. Rareori se mai puteau distinge cateva discutii indepartate de dupa gemurile aburite si acoperite de perdele cu model floral, insa era bine. Nu era acea atmosfera incarcata si nici nu se distingea reprosul fata de iesitul din tipare.
-O ceasca de cafea cu lapte, va rog.
-Imediat.
Fata sparsese totul. Acum vocile se auzeau din ce in ce mai tare, fara sa fie deranjante pentru cineva.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://letscatchbutterflys.webservices.tv
†Goth†Romance†

avatar

Mesaje : 79
Data de înscriere : 26/06/2010
Varsta : 23
Localizare : Sibiu

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Dum Sept 19, 2010 10:28 pm

ouuu`Smile) cute next:x


saraca fata:-< mi`e mila de ea:))

ma rog...NEXT[si apropo...imi dai acord sa mai scriu un fic:)]
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
♥Green.Iris♥
Admin
avatar

Mesaje : 152
Data de înscriere : 19/06/2010
Varsta : 23

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Joi Sept 23, 2010 1:26 am

-Tu vrei ceva?
Un baiat inalt si slab se apropia de Uno.
-Nu te speria. Sunt chelner aici. Vreau doar sa stiu daca blanosul asta ar vrea sa manance ceva, spuse acesta la vederea reactiei fetei.
-Cred ca i-ar placea o friptura mare si suculeta, insa aici nu prea au succes lucrurile de genul.
-O prajitura bine pregatita nu ar vrea?
-Nu prea le are cu prajiturile.
-Asta este. Dar tu ai prefera ceva anume?
-Homar. Si daca se poate si caviar si salata de fructe demare, nu ma supar.
Zambetul ii era cald.
-Ah. Ultima portie tocmai s-a terminat. Nu prea ai noroc.
-Dar atunci ce zici de o cacao calda? Pacat ca tocmai am cerut cafea.
-Le amestecam.
-Si iese cacaciolata?
-Suna ciudat...dar da.
-De acord.
-Adam, miscati posteriorul ala lenes si vino-n`coa! Repejor baiete!
-Scuza-ma ,ma cheama datoria...Si mama.
Amice rase cu pofta si dadu din cap, in semn ca asteapta.
Se intoarse la masa si dadu ce ceasca pe care o ceruse mai devreme.
-Adam...
Nu avea de gand sa se apropie de acel baiat, mai mult decat trebuia. Isi termina in liniste cafeau cu gust puternic si se ridica, punand banii pe tejghea.
-Transmite-i salutari Mariei.
I se adresase `vanzatorului`, dar nu era sigura ca el isi daduse seama de asta.
Inauntrul cafenelei era cald si o atmosfera placuta, insa iesirea in aerul rece si in zgomotul masinilor nu era deloc placuta.
-Hai Uno. Tu ai blana si tot tu te plangi, facu fata la reactia cainelui, care tocmai se oprise indignat in pragul usii. Daca nu vi, te las aici.
Era constienta ca de fapt vorbea degeaba. Un caine este un caine si nu intelege nimic din ceea ce spune o persoana, dar fata de fiintele de energie si ura, putea simti si actiona in conformitate cu sentimentele celui de langa el.
Mergeau incet, din nou Uno fiind in fata ei cu cativa pasi.
Undeva in apropiere ,o melodie se ridica molateca.
Amice fredona incet si cu grija. Nu vroia sa atinga o nota inalta care sa atraga atentia asupra ei si a faptului implinit. Cantatul precum alienatii.
Strabatuse deja un sfert din oras ,iar oboseala inca nu isi facuse aparitia. Probabil se facuse deja ora zece-unsprezece, dar nu avea de gand sa se intoarca acasa. Avea sa mearga la una dintre prietenele ei, sau sa ii faca o surpriza tatalui ei si sa ajunga mai devreme, desi asta era total exclus din cauza imposibilitatii indeplinirii planului. Tatal ei locuia acum in Anglia si nu avea cum sa ajunga acolo fara stirea nimanui si fara ajutor, oricat de mult si-ar fi dorit asta.
Un oftat prelung, trist se strecurase pe buzele ei invinetite de frig.
-E noapte.
Parea uimita ca spusese asta. Pupilele i se dilatasera ,lasand sa se vada albul cu tente usor albastrui. Nu dorise sa vorbeasca si totusi corpul ei o luase inainte.
Sunetele se estompau usor usor, iar o realitate cumplita se abatuse asupra ei. Acum se gandea la ziua de maine si de poimaine si la ziua de dupa. La tot ceea ce nu reprezenta siguranta.
-Uno, ce-ai zice daca am merge la Rozie?
Rozie era copila pe care o stia inca din zilele de gradinita. Mergeau in puncte diferite, insa pentru ele conta doar mijlocul drumului, acolo unde se intalneau, unde ziua se facea mai buna, unde razele de soare capatau culori inexistente.
Cei doi cotira de cateva ori in jurul unor blocuri mari si fara „expresie”, pana cand ajunsera la o casa mare, cu ferestrele incarcate de draperii mari si perdele rosiatice.
Amice apasa de cateva ori la poarta, asteptand sosirea prietenei ei, care nu a lasat-o sa astepte prea mult.
-Amice! In acest singur cuvant se putea simti mirarea ei.
-Asa ma cheama. Eu Amice. Tu Rozie.
-El Uno. Te rog frumos, Amice!. Nu uita niciodata de Uno!
-Nici nu uitasem. Dar mai intai vroiam sa spun oamenii si apoi patrupedele. Ce faci Rozie?
-Vorbesc cu tine, spuse aceasta razand.
-Doar atat? Eh. Asta este.
-Dar tu?
-Eu ce?
-Ce faci mai?
-Acelasi lucru ca si tine. Vorbesc cu mine.
-Tot ciudata ai ramas. Rasul ei devenise un lucru cotidial, la fel ca micile glume. Ai venit sa dormi la mine, nu?
-Normal.
-Intra.
-Mersi.
-Lasa asta acum. Vorbim in camera mea. Ai ceva bagaje?
-Nimic inafara de Uno.
-Iar mai? Uno nu-i bagaj.
Amice incepu sa rada.
-Stiu.
-Hai mai repede. Vrei sa stai afara toata noaptea?
-Vin.
Rozie avea parinti bogati si una dintre singurele case din oras. In rest erau doar niste cladiri ce adaposteau mai mult cutii de chibrituri supradimensionate, in care locuiau oameni.
O conduse pana la o camera mare, aglomerata de diverse obiecte ciudate. Pe un birou din lemn de pin, statea cocotata o statuie de mici dimensiuni, infatisand o femeie cu mai multe brate. Pe pat era laptop-ul gri metalic si cateva reviste de moda. Multe alte lucruri pe care le puteai terec usor cu vederea erau aruncate pe covorul movuliu.
-Ce fac cu Uno?
-Are camera lui.
-Super.
-Asa ziceam si eu.
Rasetele lor erau amestecate si se auzeau cu ecou.
-Cand pleci?
-Peste cateva zile. Nu fi trista! Nu stau decat trei luni si apoi ma intorc.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://letscatchbutterflys.webservices.tv
†Goth†Romance†

avatar

Mesaje : 79
Data de înscriere : 26/06/2010
Varsta : 23
Localizare : Sibiu

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Joi Sept 23, 2010 1:45 am

woow:x

imi place nextuu`Mad

e frumoos:x dar...nu o cearta masa`[aia proasta]?Mad
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
♥Green.Iris♥
Admin
avatar

Mesaje : 152
Data de înscriere : 19/06/2010
Varsta : 23

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Sam Sept 25, 2010 3:39 pm

Fata nu ii daduse nici un raspuns, in schimb se apropia lent de Amice. Stia ce vroia sa faca. O mai facusera si inainte. Se sarutasera de milioane de ori. Nimeni in afara de ele nu stia. Nimeni nu banuia ca in intimitatea spatiului personal, fetele isi declara o dragoste frateasca in alte moduri decat cele obisnuite.
Amice era acum lipita de perete ,obligata sa adopte o pozitie deranjanta pentru corp.
-E cineva acasa?
-Nu chiar. Suntem doar noi si o servitoare.
In urmatorul moment buzele ii erau acoperite de o caldura sufocanta, iar fiecare colt al guri ei era explorat cu dorinta.
-Ultima noapte?
-Niciodata. Poate doar dupa o lunga pauza.
-O sa imi fie dor de tine, spuse Rozie strangand-o cu putere de mijloc.
-O sa ma sufoc.
-Scuze.
Slabi stransoarea ,mutandu-si palmele micute pe gatul prietenei ei, iar mai apoi coborand din ce in ce mai jos.
Un geamat scurt se auzi rasunand.
-Nu acum. Nu ma simt bine.
Amice se departa usor, lasand-o in urma ei pe cealalta fata ,cu o exptresie trista pe fata.
-Ai grija sa nu cazi.
-Iti stiu camera mai bine decat pe a mea.
-Atunci aseaza-te pe pat. Iti aduc ceva pentru dureri de cap?
-De unde stiai? Da. O aspirina poate.
-Lorette, adu o aspirina! Acum!
Strigatele fetei o facura pe Amice sa surada amuzata de situatie.
-Mi-as fi dorit sa te vad.
-Si eu. Iti dau o pereche de pijamale de la mine, sau dormi asa?
-Sti doar.
-Sigur ca stiu.
Rozie se duse pana la dulapul mare si scoase o bluza turcoaz si pantaloni scuti, dintr-un material elastic.
-Uite, spuse aceasta aruncandu-i in poala fetei ,hainele.
-Mersi.
Cu miscari abia auzite, corpul micut al prietenei se departa din ce in ce ai mult, iesind din camera.
Amice se inbraca in liniste si se intinse obosita.

***

-Trezeste-te! Nu-mi vine sa cred ce rea esti!
-Ce?
-Hai copil rasfatat ce esti tu! Crezi ca daca nu vezi, te voi lasa sa clocesti in timp ce tatal tau e in sufrageria mea curata?
-Ce?
-Hai, scoala si spala-te pe fata. Parca esti scoasa dintr-un film cu zombie.
-Ce? Si mersi de compliment. Tata e aici?
-Da.
-Apropo, stiai ca vorbesti in somn?
-Da? Ce ziceam?
-Capac de toaleta, sardine cu ciuperci,mancare pentru pisici.
-Uau. Adevarate mistere ale lumii.
-Da...
-Ii poti zice sa ma astepte?
-Cui?
-Viata mea...Cum ai supravietuit tu pana acum?
-Hmm. Nu stiu. Ma duc imediat.
-Mersi.
-Pentru nimic.

***
-Buna scumpo!
Un barbat matahalos, cu fata aspra si cu un zambet strengaresc pe fata statea pe canapeauna mare si pufoasa, oarecum in paralel cu el. Un amestec prost facut.
-Buna tata.
Fata astepta pana ce tatal ei ajunse la ea pentru a o imbratisa si se aseza alaturi de el.
-Mergem mai devreme?
-Da. Plecam impreuna la Paris. Stam acolo doar trei zile si apoi plecam in Germania 2 luni. Apoi in Anglia. Ai pregatit bagajul?
-De doua luni.
-Perfect. Mama ta este acasa?
-Nu stiu.
-Bine. Rozie, la revedere si nu ezita sa ne suni. Saluta-l pe tatal tau din partea mea.
-Sigur, domnule Edwards.
-Hai Amice.
-Pa Rozie si imi pare rau ca am adormit aseara.
-Nu-i nimic.


Sa sa. Gata sis, sa nu te crizezi =)).
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://letscatchbutterflys.webservices.tv
†Goth†Romance†

avatar

Mesaje : 79
Data de înscriere : 26/06/2010
Varsta : 23
Localizare : Sibiu

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Sam Sept 25, 2010 3:49 pm

ouu`...no comm:| sorry...e dimineata...sunt cam seaca

woow:|cum dracu`Smile) e frumos...totusi=p~ mi`ar placea=))Smile)Smile)Smile)

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
♥Green.Iris♥
Admin
avatar

Mesaje : 152
Data de înscriere : 19/06/2010
Varsta : 23

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Mar Oct 19, 2010 10:30 pm

-Il poti aduce tu pe Uno?
-Sigur.

* * *

Masina porni in tromba, lasand in urma doar luminile rosii ale farurilor si chipul trist al lui Rosie.
Vantul suiera in jurul caroseriei lucioane, negre cu accente albastrui. Tacerea se asternuse intre cei doi. Nu sriam ce sa isi spuna. Erau tata si fica, doua persoane.
Intr-un final, glasul tremurat de emotie al barbatului se auzi:
-Vreau sa iti prezint pe cineva, cand ajunge la Paris.
-...
-Ce zici?
-Bine.
-Va veni cu noi in toata vacanta.
-Da.
-Si o sa iau legatura din nou cu doctorul Wong.
-...
-Esti suparata?
-Nu.
Un suras cuminte aparu zugravit pe fata acesteia.
-Bine draga mea, spuse tatal incantat.
Ziua inainta, iar in urma nu ramaneau decat urmele luminilor.
-La revedere, se auzi soptit vocea candida a lui Amice.

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://letscatchbutterflys.webservices.tv
†Goth†Romance†

avatar

Mesaje : 79
Data de înscriere : 26/06/2010
Varsta : 23
Localizare : Sibiu

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Mar Oct 26, 2010 1:18 am

ti`am mai spus vreodata ca esti foarte buna la descriere[semeni cu sorata=))]

asa deci pleaca din tara in tara[floare in floare=))]Smile
si dupaia se intorc:)
oare imi aduc si mie un suvenir:o3


next cat mai repede:x vulpeooo`
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
♥Green.Iris♥
Admin
avatar

Mesaje : 152
Data de înscriere : 19/06/2010
Varsta : 23

MesajSubiect: Re: A world of darkness   Sam Dec 04, 2010 3:58 am


Aeroportul era ticsit de persoane grabite in haine lungi si palarii ciudate in cap, de copii ce alergau tinuti de catre parintii purtati de multime ,sau de insotitoare de zbor ce vorbeau cu cativa pasageri mai importanti.
Amice si domnul Edwards mergau insa incet, parca tinand de fiecare secunda petrecuta pe pamanturile stiute din copilarie.
-Domn...Domnul...Domnule Edwards! Ma scuzati.
De ei se apropia gafaind un barbat intre varste ,cu fata prelunga si un nas coroiat pe care se vedea reliefata o alunita sacaitoare, ce il facea sa arate foarte ciudat.
-Da?
-Am..Am adus bagajele, spuse acesta inca gafaind. Sunt deja in avion. Uitati formuralul pentru ele.
-Multumesc.
Plecara inainte de a auzi raspunsul sec al barbatului. Din cand in cand, Amice simtea mana tatalui ei strangand-o in momentul in care cativa oameni observau ochii albi ai fetei.
Pana la locurile din avion, cei doi fura condusi numai de privirile fugare ale curiosilor, care din cand in cand chiar aratau cu degetul, vorbind zgomotos despre cum cei cu dizabilitati ar trebui ucisi la nastere.
Insa totul inceta in momentul in care se asezara pe fotoliile moi de la clasa intai. Stewardessele cu coruri frumos prinse si bonetute albastre se fioau in jurul locurilor, servind meniul, sau dand indicatii de zbor unor pasageri noi.
-Sadici, se auzi vocea groasa a lui Edwards.
-Daniel!
Acesta tresari la auzul numelui sau mic si se uita mirat la fica lui.
-Nu mi-ai mai spus asa de 6 ani. Ce se intampla?
-Voiam doar sa iti spun ca nu vreau sa merg la inca o operatie fara rezultat. M-am gandit la asta in timp ce veneam si am ajuns la concluzia asta. Stiu deja ce vreai sa zici, spuse ea in momentul in care acesta isi deschise gura pentru a o impiedica sa isi duca la capat sirul cuvintelor. Pe mine nmu ma deranjeaza sa fiu oarba.
-Oh draga mea, nu spune asta. Sti bine ca atunci cand erai micuta cea mai mare dorinta a ta era sa ma vezi.
-Si am crescut, iar cea mai mare dorinta a mea este...
-Care draga mea?
-Nu stiu. Nu m-am mai gandit la asta de mult. Cred ca... O sa descopar.
-Oh Doamne! Inseamna ca pentru tine, acesta calatorie va reprezenta gasirea sinelui! Ce adolescentin! spuse cu incantare Daniel.
Rasul delicat al lui Amice abia se facu simtit peste hohotul tatalui sau. Atosfera era destinsa.

***

Taxiul ii astepta in fata aeroportului. Domnul Edwards incepu sa turuie in franceza, vorbind rapid si gestiguland catre taximetristul vizibil plictisit.
-Monsieur, rue ...
-Qui qui! Se suis francaise, ne doit pas crier! (Da da! Sunt francez, nu trebuie sa tipati! )
-Hai Amice.
-Credeam ca sti franceza.
-Ba nu, spuse fata amuzata. Excusez-moi, monsieur, nous pouvons aller à l'hôtel xxx?
-Bientot, miss!
-Acum a inteles.
-Dar asta am zis si eu!
-Da daa..
Intr-o ora se aflau in una dintre camerele de hotel, cea a lui Amice, despachetand bagajele acesteia.
-Dragut, eu ma duc in camera mea. Daca ai nevoie de mine, ma poti chema oricand.
Ramasa singura, fata se tranti cu putere pe patul mare si deschise larg ochii. Isi imagina cum trebuie sa arate tavanul. Stelute mici se conturau in imaginatia ei, invartinduse elegant.
-Nemure yo, ii karei yo!
Niwa ya makiba ni
Tori mo hitsuji mo
Minna nemureba
Hoshi wa mado kara
Gin no hikari o
Sosogu, kono yoru! (Memoriile unei gheise)
Termina intr-o nota prelunga, joasa ,ce aducea cu gandul la o tragedie monumentala. Se ridica usor, constienta ca inca nu terminase de dspachetat si ca nu avea decat doua zile la dispozitie de a vizita Parisul. Vroia sa urce in turnul Eiffel si sa simta vantul batand, insa renunta repede la idee.
Din camera alaturata se auzea o melodie de vals. Probabil ca acolo se afla un cuplu si chiar acum dansa. Insa o bufnitura ii intreruse gandurile.
-Secousse! J'ai entendu dire? Vous êtes un imbécile! (Nesimtitule! M-ai auzit? Esti un imbecil!)
Era un cuplu, insa clar nu unul ce se intelegea.


OOF: Scuzati injuraturile! :d
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://letscatchbutterflys.webservices.tv
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: A world of darkness   

Sus In jos
 
A world of darkness
Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» The most beautiful place in the world

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
delir.zambitor :: Fan.Fiction :: You Fan.Fiction-
Mergi direct la: